Inima este o mica "pompa" de aproape 300 de grame (cam cat pumnul stang), lucreaza neobosita toata viata pentru ca sangele sa circule in tot corpul. Este un organ musculos format din doua atrii si doua ventricule situat in cavitatea toracica, intre cei doi plamani. Este adapostita intr-un sac fibros numit pericard, fixat de muschiul diafragm si de organele din jur.
Observa si analizeaza in desenul alaturat aspectul exterior al inimii.
Varful inimii este rotunjit, orientat spre partea stanga a cutiei toracice. Un perete longitudinal imparte inima in doua jumatati complet separate:
jumatatea dreapta (atriul drept si ventriculul drept) contine sange incarcat cu dioxid de carbon adus din organism.
jumatatea stanga (atriul stang si ventriculul stang) contine sange oxigenat adus de la plamani.
Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula, sustinuta de corzi tendinoase.

Muschiul inimii, miocardul, este alcatuit din tesut muscular striat cardiac, cu structura si proprietati caracteristice. Este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventriculilor.
Cavitatile inimii sunt captusite de endocard, care se continua si la nivelul vaselor de sange.

Sistemul circulator:
In seria animala circulatia poate fi:
- inchisa: cand sangele circula prin vase cu pereti proprii pe toata intinderea lor.
- deschisa: cand sangele circula prin vase care nu au pereti proprii pe toata intinderea lor.
- simpla: cand sangele trece o singura data prin inima.
- e incompleta cand sangele oxigenat (O2) circula amestecat cu CO2 si completa invers, cand sangele oxigenat (O2) circula separat de cel cu CO2

Inima la om :
- in partea dreapta se afla sange cu dioxid de carbon, in partea stanga sange oxigenat.
- sangele vine la inima in atrii prin vene.

Mecanica activitatii cardiace
Sangele venit prin vene in atrii declanseaza sistola atriala care dureaza 0,1 secunde . Ca urmare a sistolei creste presiunea in atrii si sangele incearca sa se intoarca in vene dar valvulele aflate la orificiile de deschidere a venelor in atrii se ridica si orificiile se inchid. Astfel ca sangele numai are decat o singura optiune: sa treaca prin orificiile atrio-ventriculare in ventricule. Mai apoi, urmeaza sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde.
Creste presiunea sangelui in ventricule iar acesta incearca sa se intoarca in atrii dar valvulele bicuspida si tricuspida aflate la nivelul orificiilor atrio-ventriculare se ridica si orificiile se inchid. Sangelui nu-i mai ramane decat o singura alternativa: sa intre in artere.
Un ciclu cardiac dureaza 0,8 secunde, deci:
- diastola atriala 0,7 secunde, diastola ventriculara 0,5. Diastola generala 0,4 secunde.

O inima sanatoasa are un ritm de 75 de batai pe minut.